HISTOPLASMÓZĂ s. f. micoză gravă, provocată de histoplasmă, prin leziuni de tip granulomatos, cu zonă centrală de necroză. (< fr. histoplasmose) Vezi definitia »

săcreată, s.f. – sacru, sfânt, cuvânt folosit în Munții Apuseni mai ales în expresiile Dă-l în săcreată sinonim cu Dă-l în sfântul lui, Săcreată să-l mânce sua Ce săcreată faci? Vezi definitia »

FANTÓMĂ s. f. 1. arătare, nălucă, vedenie; stafie, fantasmă. 2. (fig.) plăsmuire. (< fr. fantôme) Vezi definitia »

séceră (-ri), s. f. – 1. Unealtă agricolă manuală pentru recoltat cereale. – 2. Seceriș, recoltă. – 3. Timpul recoltei. – 4. Semilună, lună în creștere. – Var. secere. – Mr. seațire, megl. sęțări. Lat. sĭcĭlis (Pușcariu 1573; REW 7900), cf. ven. sezola. – Der. secera, vb. (a tăia cu secera, a cosi; a anihila, a devasta; a trage cu arma automată; a recolta, a culege; a ucide, a elimina, a suprima); secerător, s. m. (om care seceră); secerătoare, s. f. (mașină de secerat); secerătură, s. f. (recoltă, secerat); secerar, s. m. (august); seceriș, s. n. (recoltare, secerat); secerea, s. f. (plantă, Gladiolus imbricatus); secerăciune, s. f. (înv., secerat); secerue, s. f. (Banat, plantă). Vezi definitia »

táță, táțe, s.f. (reg.) 1. tavă. 2. fundament la casă. Vezi definitia »