Definita cuvantului stăvilar
STĂVILÁR, stăvilare, s. n. 1. Construcție de lemn, de beton sau de fier înălțată transversal pe cursul unei ape curgătoare, servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor; baraj, zăgaz, opust. 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului (1), acționate manual sau mecanic; stavilă. 3. Întăritură de protecție în apropierea unui pod. 4. Fig. (Rar) Obstacol, piedică; împotrivire. – Stavilă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stăvilar
identitár adj. m., pl. identitári; f. identitáră, pl. identitáre Vezi definitia »
TARIFÁR, -Ă adj. (despre prețuri, taxe, retribuții) stabilit printr-un tarif. (< fr. tarifaire) Vezi definitia »
LOPĂTÁR, lopătari, s. m. I. 1. Vâslaș, barcagiu. 2. Lucrător cu lopata. II. Pasăre migratoare din grupul picioroangelor (3), de culoare albă, cu ciocul lung și lat ca o lopată și cu un moț de pene pe cap; cosar (Platalea leucorodia). – Lopată + suf. -ar. Vezi definitia »
MENSÁR s.m. Nume dat unor magistrați romani, care, în timpuri de mare lipsă de bani pe piață, erau însărcinați să împrumute bani acelora care puteau oferi un gaj. [< lat. mensarius]. Vezi definitia »
tingirár, tingirári, s.m. (înv.) persoană care face tingiri. Vezi definitia »