RECIPIENDÁR, -Ă, recipiendari, s. m. și f. (Înv.) Persoană care urma să fie primită (în mod solemn) într-o societate constituită: p. ext. persoană desemnată pentru un titlu, o funcție etc. [Pr.: -pi-en-] – Din fr. récipiendaire. Vezi definitia »

CIRCUMPOLÁR, -Ă adj. Situat în jurul, în vecinătatea polilor; peripolar. [< fr. circumpolaire, cf. lat. circum – împrejur, polus – pol]. Vezi definitia »

UNICARPELÁR, -Ă adj. (despre fructe, ovare) cu o singură carpelă. (< fr. unicarpellaire) Vezi definitia »

LUMINÁR s. n. corp de luminat electric. (< fr. luminaire) Vezi definitia »

fluierár¹, fluieráre, s.n. (reg.) nai. Vezi definitia »