bobîrnác (bobîrnáce), s. n. – Lovitură dată peste nas, peste ureche, prin destinderea degetului arătător sau mijlocitor după ce a fost încordat pe degetul mare. Germ. Schabernack (Iordan, BF, VI, 164). Vezi definitia »

pârlác, s.n. (reg.; cu sens colectiv) resturi de păr, de oase etc. rămăse dintr-o oaie mâncată. Vezi definitia »

CULÁC s.m. Țăran chiabur din Rusia țaristă. [< rus. kulak]. Vezi definitia »

ABÁC, abace s.n. Instrument pentru calcule aritmetice elementare, alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile colorate. Cunoscut din antichitate (în formă de tăblie cu șănțulețe și pietricele în loc de bile), este mult folosit și astăzi în unele țări. Vezi definitia »

DAÍAC, daiaci, s. m. (La pl.) Populație a insulei Kalimantan; (la sg.) persoană din această populație. – Din fr. dayak. Vezi definitia »