Definita cuvantului supleant
SUPLEÁNT, -Ă, supleanți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Suplinitor. ♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică. 2. Adj. (Ieșit din uz; în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular și care avea drept de vot consultativ. [Pr.: -ple-ant] – Din fr. suppléant.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu supleant
NIVELMÉNT, nivelmente, s. n. (Top.) Totalitatea metodelor, procedeelor și operațiilor prin care se determină altitudinea unor puncte terestre în scopul reprezentării lor pe o hartă sau pe un plan. – Din fr. nivellement. Vezi definitia »
PARAVẤNT, paravânturi, s. n. Sistem de protecție împotriva vântului, format din panouri sau din plantații (situate de-a lungul liniilor unei stații de triaj). – Para1- + vânt (după fr. paravent). Vezi definitia »
spunént s.n. (înv.) exponent (în matematică), spunător. Vezi definitia »
CRACMÉNT s. n. (med.) senzație auditivă sau palpatorie de crepitație. (< fr. craquement) Vezi definitia »
CONCURÉNT, -Ă I. adj. 1. care face concurență altuia. 2. (mat.; despre linii, planuri) care au un punct, o dreaptă comună, care se intersectează. 3. care tinde către același rezultat. II. s. m. f. 1. participant la o competiție sportivă. 2. negustor, producător care face concurență altora. (< fr. concurrent, lat. concurrens) Vezi definitia »