REPETITÓR, -OÁRE I. s. m. f. pianist acompaniator al unui cântăreț sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sală de meditații (într-un internat etc.). 2. aparat care repetă, prin comandă de la distanță, indicațiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului internațional de semnalizare destinate să înlocuiască unul dintre pavilioanele care se repetă. (< fr. répétiteur, germ. Repetitor) Vezi definitia »

socușór, socușóri, s.m. (reg.) soc mic. Vezi definitia »

VATICINATÓR s. m. prezicător, ghicitor; șarlatan. (< fr. vaticinateur, lat. vaticinator) Vezi definitia »

ÎNTREGITÓR, -OÁRE, întregitori, -oare, adj. Care întregește, care completează. – Întregi + suf. -tor. Vezi definitia »

lógor (lógoruri), s. n. – Drojdie (de vin, de măsline etc.). Sb. logor „depunere”, din germ. Lager (Candrea). În Banat. Vezi definitia »