máre (mắri), s. f. – Întindere mare de apă sărată. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mare (Pușcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a făgădui marea cu sarea, cf. Pușcariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 și, împotrivă Spitzer, BL, V, 190 și VI, 238. Vezi definitia »

PROPORȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [< proporționa]. Vezi definitia »

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație de adăpat. – Adăpa + suf. -ătoare. Vezi definitia »

INIȚIALIZÁRE s. f. v. inițializa. [MDN] Vezi definitia »

încredincioșíre s.f. (înv.) încredere. Vezi definitia »