Definita cuvantului frântură
FRÂNTÚRĂ, frânturi, s. f. 1. Frângere; ceea ce se obține frângând sau rupând ceva; bucată desprinsă de la locul ei sau rămasă dintr-un întreg îmbucătățit. ◊ Expr. Frântură de limbă = vorbire încălcită; p. ext. frază încâlcită, alcătuită din cuvinte greu de rostit. ♦ Porțiune dintr-un întreg; fracțiune (1). 2. (Pop.) Fractură. 3. (Rar) Spărtură. – Lat. *franctura (=fractura) sau frânt + suf. -ură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu frântură
NUVELÍSTICĂ s.f. – V. nuvelistic (2) [DEX'98] Vezi definitia »
BÁCĂ, bace, s. f. Fruct cu pericarp cărnos, cu pieliță subțire și cu miezul zemos, în care se află semințele. – Din it., lat. bacca. Vezi definitia »
FASCÍCOLĂ s.f. v. fasciculă. Vezi definitia »
bleahă, blehe s. f. om naiv / ușor de păcălit. Vezi definitia »
ASCARIDÓZĂ s.f. v. ascaridioză. Vezi definitia »