PERTUIZÁNĂ, pertuizane, s. f. Armă de fier, asemănătoare cu halebarda, folosită în sec. XV-XVIII. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pertuisane. Vezi definitia »

DIATÉZĂ¹ s.f. Categorie gramaticală verbală care arată raportul dintre acțiune și cel care o săvârșește. [Cf. lat., gr. diathesis]. Vezi definitia »

ALBĂSTREÁLĂ s. f. 1. Albastru, albăstrime. 2. Substanță de culoare albastră-indigo, care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă și care se folosește în gospodărie și în industrie pentru accentuarea albului unor obiecte. – Albăstri + suf. -eală. Vezi definitia »

PĂSTORÍȚĂ, păstorițe, s. f. Ciobăniță. – Păstor + suf. -iță. Vezi definitia »

BÓLFĂ, bolfe, s. f. (Pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. – Cf. ucr. bolfa. Vezi definitia »