Definita cuvantului fulgerătură
FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, s. f. (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. – Fulgera + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fulgerătură
SĂLÍȚĂ, sălițe, s. f. Diminutiv al lui sală. – Sală + suf. -iță. Vezi definitia »
FLĂMÂNZÍCĂ, flămânzele, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina și frunzele păroase și cu florile galbene (Draba nemorosa). – Flămând + suf. -ică. Vezi definitia »
ACTINOBACILÓZĂ s. f. boală, frecventă la taurine, asemănătoare actinomicozei, prin adenopatie și abcese. (< fr. actinobacillose) Vezi definitia »
TĂVĂLITÚRĂ, tăvălituri, s. f. Loc cu iarba, florile sau cerealele culcate la pământ (unde s-a tăvălit un om sau un animal). – Tăvăli + suf. -tură. Vezi definitia »
stălăjúță, stălăjúțe, s.f. (reg.) un fel de dulăpior pentru ținut vasele de bucătărie. Vezi definitia »