Definita cuvantului ostentație
OSTENTÁȚIE, ostentații, s. f. Punere în valoare în mod provocator a unei insușiri; prezentare demonstrativă, etalare pretențioasă a ceva. ◊ Loc. adv. Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. [Var.: ostentațiune s. f.] – Din fr. ostentation, lat. ostentatio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ostentație
SOLÚȚIE s. f. 1. amestec omogen din doi sau mai mulți componenți. 2. (mat.) rezolvare a unei probleme, a unei ecuații sau a unui sistem de ecuații. ◊ rezolvare a unei situații, a unei dificultăți. 3. ~ de continuitate = întrerupere în desfășurarea normală a unui fenomen ori proces; (med.) separație a țesuturilor care în mod normal sunt în continuare; tăietură, incizie. (< fr. solution, lat. solutio) Vezi definitia »
ZOOCENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază zoocenozele. (din fr. zoocénologie) Vezi definitia »
-DINÍE Element secund de compunere care introduce în termeni noțiunea de „durere”. [< gr. odyne]. Vezi definitia »
PERSCRUTÁȚIE s. f. cercetare, scrutare profundă, serioasă. (< fr. perscrutation) Vezi definitia »
SINONIMÍE s. f. Însușire pe care o au unele cuvinte, expresii, afixe etc. de a fi sinonime (1) cu altele; posibilitate a înlocuirii unui cuvânt, a unei expresii etc. prin sinonimul (2) lor; situație în care se află două sau mai multe sinonime. ♦ P. gener. Asemănare, identitate, corespondență, similitudine. – Din fr. synonymie, lat. synonymia. Vezi definitia »