Definita cuvantului substantiv
SUBSTANTÍV, (1) substantive, s. n., (2) substantivi, adj. 1. S. n. Parte de vorbire care denumește lucruri, ființe sau noțiuni abstracte și care se modifică, în cele mai multe limbi, după număr și caz. 2. Adj. (În sintagma) Colorant substantiv = colorant care vopsește fibrele fără ajutorul mordanților; colorant direct. – Din fr. substantif, lat. substantivus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu substantiv
DENOTATÍV, -Ă, denotativi, -e, adj. (Despre sensul cuvintelor) Corespunzător denotației; precis; comun, obișnuit. ♦ (Despre stil) Neutru, obiectiv, lipsit de conotații. – Din fr. dénotatif. Vezi definitia »
NOMINATÍV s.n. Caz al declinării în care stau subiectul, apoziția și numele predicativ. ◊ Nominativ etic = formă de nominativ a pronumelui personal de persoana 2 sg., folosit într-o construcție în care, ca și în cazul dativului etic, se cere interlocutorului să participe afectiv la ceea ce se povestește. [Pl. -ve. / cf. lat. nominativus, fr. nominatif]. Vezi definitia »
ASPERSÍV, -Ă adj. referitor la aspersiune. (< engl. aspersiv) Vezi definitia »
REVULSÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă revulsie. (< fr. révulsif) Vezi definitia »
PEDOAMELIORATÍV, -Ă adj. referitor la măsurile de ameliorare a solului. (< fr. pédo-amélioratif) Vezi definitia »