LITOFÁG, -Ă adj. Care mănâncă nisip sau pietriș. [< fr. lithophage, cf. gr. lithos – piatră, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

PRIBEÁG, -Ă, pribegi, -ge, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care merge din loc în loc fără a avea o țintă sau o treabă precisă; hoinar; străin. ♦ (Om) refugiat, fugar, emigrant. 2. Adj. Singur, izolat, răzleț. – Din sl. prĕbĕgŭ. Vezi definitia »

dușág (-guri), s. n. (Mold.) Saltea. Tc. düșek (Scriban). Vezi definitia »

AREOPÁG s.n. (La atenieni) Tribunal suprem care supraveghea exercitarea magistraturilor și judeca crimele grave. ♦ (Fig.) Reuniune de savanți; adunare de magistrați, de judecători. [Pron. -re-o-, pl. -guri. / < fr. aréopage, it. areopago < gr. Areiopagos < Areios – Ares, zeul grec al războiului, pagos – colină]. Vezi definitia »

fag, fagi, s.m. (reg., înv.) fagure de albine. Vezi definitia »