ANGIOCOLÍTĂ s. f. inflamație a căilor biliare; colangită. (< fr. angiocholite) Vezi definitia »

CUÉSTĂ s.f. (Geol.) Formă de relief ca un povârniș, apărută într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii treptate a versanților. [< sp. cuesta]. Vezi definitia »

SALMONÉLĂ s. f. Gen de bacterii patogene care provoacă febra tifoidă, infecții alimentare etc. – Din fr. salmonella. Vezi definitia »

METAGENÉZĂ s. f. (Biol.) Înmulțire în care alternează o generație sexuată cu alta asexuată. – Din fr. métagénèse. Vezi definitia »

HÍDRĂ s. f. 1. (mit.) șarpe uriaș, închipuit cu șapte capete, care, tăiate, creșteau la loc. 2. (fig.) nenorocire, rău care crește inevitabil. 3. animal celenterat care trăiește pe fundul apelor dulci, fixându-se cu ajutorul unui disc. (< fr. hydre, lat. hydra) Vezi definitia »