MUSCULATÚRĂ, musculaturi, s. f. Totalitatea mușchilor² (1) corpului sau ai unui organ; sistemul muscular al corpului. [Var.: mușchiulatúră s. f.] – Din fr. musculature. Vezi definitia »

buruiánă (-iéne), s. f. – Bălărie, în general, plantă erbacee care crește spontan. – Var. bur(ă)iană, bur(u)ian, bur(u)(i)eniță, bur(u)(i)enuță. Sl. burjanŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 34; Berneker 103); cf. bg. buren, sb. burjan, rus. burjan, mag. burján. Trebuie semnalat că Berneker consideră cuvîntul „de origine obscură” în cadrul limbii sb. – Der. buruieniște, s. f. (hățiș); buruienos, adj. (năpădit de buruieni); îmburuiena, vb. (a năpădi buruienile un teren). Vezi definitia »

ÓRBOTĂ, orbote, s. f. V. horbotă. Vezi definitia »

PREFERÁNȚĂ s. f. v. preferans. Vezi definitia »

COVARIÁNȚĂ, covarianțe, s. f. Covariație. [Pr.: -ri-an-] – Din engl. co-variance. Vezi definitia »