EPICRÁNIU s. n. structură care acoperă craniul. (< fr. épicrâne) Vezi definitia »

ARPÉGIU, arpegii, s. n. (Muz.) Executare succesivă a notelor unui acord; înălțime a treptelor principale dintr-o gamă. – Din it. arpeggio. Vezi definitia »

ACHENÓDIU s. n. fruct din două sau mai multe achene. (< lat. achenodium, fr. achénode) Vezi definitia »

RÉNIU s. n. Element chimic asemănător cu platina și existând în natură în cantități foarte mici. – Din fr. rhénium, germ. Rhenium. Vezi definitia »

VANÁDIU, s. n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare albă-cenușie, care se găsește în natură sub formă de compuși și care este folosit în fabricarea oțelurilor speciale. – Din fr. vanadium. Vezi definitia »