PREPONDERÉNȚĂ, preponderențe, s. f. Însușirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanță; precumpănire, predominare. [Var.: preponderánță s. f.] – Din fr. prépondérance, it. preponderanza. Vezi definitia »

CAPTÚRĂ s. f. 1. pradă de război luată în luptă. 2. proces fizic prin care nucleul atomic captează o particulă exterioară. (< fr. capture, lat. captura) Vezi definitia »

amăreală s. f. sg. tristețe, necaz Vezi definitia »

cocovámă, cocováme, s.f. (reg.) bulgăre de pământ moale, în formă de blid, folosit în jocul copiilor. Vezi definitia »

ALICUÁNTĂ adj.f. (Mat.) Parte alicuantă = parte care nu intră de un număr exact de ori într-un tot. [Pl. -te. / < fr. aliquante]. Vezi definitia »