FLUORÍTIC, -Ă adj. Care conține fluor. [Pron. flu-o-. / < fr. fluoritique]. Vezi definitia »

IZOBÁRIC, -Ă adj. 1. (despre o transformare radioactivă) în care numărul de masă nu este modificat. 2. suprafață ~ă = loc geometric al punctelor din atmosferă unde, la un moment dat, presiunea aerului este aceeași. (< fr. isobarique) Vezi definitia »

CAZUÍSTIC, -Ă adj. Referitor la cazuistică, fundat pe cazuistică. [Cf. fr. casuistique]. Vezi definitia »

ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Din fr. adonique. Vezi definitia »

AUTOLÍTIC, -Ă adj. referitor la autoliză. (< fr. autolytique) Vezi definitia »