Definita cuvantului panțir
PANȚÍR, panțiri, s. m. Mercenar dintr-un corp de oaste (călare) din trecut, însărcinat mai ales cu paza granițelor, cu transmiterea știrilor și cu aducerea la îndeplinire a unor porunci ale autorităților; p. gener. (pop.) ostaș. [Var.: panțấr s. m.] – Din pol. pancerz, scr. pancir.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu panțir
COLÍR s.n. Preparat lichid folosit în tratamentul anumitor afecțiuni ale ochilor. [< fr. collyre, cf. gr. kollyrion]. Vezi definitia »
zefír2 (țesătură) s. n., (sorturi) pl. zefíruri Vezi definitia »
CLISTÍR s.n. 1. Irigator. 2. Clismă. [Pl. -re. / < ngr. klystir, cf. germ. Klistir]. Vezi definitia »
GHIMBÍR s. m. V. ghimber. Vezi definitia »
DECEMVÍR s. m. 1. fiecare dintre cei zece magistrați romani care formau comisia ce urma să dea Romei un cod de legi în anul 451 a. Chr. 2. membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antică. (< lat. decemvir, fr. décemvir) Vezi definitia »