AGHIÓS, aghioase, s. n. (Înv.) Numele unei cântări liturgice care începe cu cuvintele „aghios, aghios” (sfinte, sfinte). ◊ Expr. A trage (la) aghioase = a) a cânta monoton și tărăgănat; b) a dormi; a sforăi. [Pr.: -ghi-os] – Din ngr. ághios. Vezi definitia »

MUCÓS, -OÁSĂ adj. 1. care prezintă caracterele mucusului. 2. care secretă mucus. (< fr. muqueux) Vezi definitia »

tifós (-suri), s. n. – Boală gravă transmisă de păduchi. Ngr. τύφος (sec. XIX, cf. Gáldi 261) bși fr. typhus. Vezi definitia »

BURETÓS, -OÁSĂ, buretoși, -oase, adj. (Rar) Care are proprietatea de a suge lichidele, care seamănă cu structura buretelui-de-mare; spongios. – Burete + suf. -os. Vezi definitia »

EVGHENICÓS, -OÁSĂ, evghenicoși, -oase, adj. (Grecism înv.) Nobil. – Din ngr. evghenikós. Vezi definitia »