REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck. Vezi definitia »

țvec, țvécuri, s.n. (reg.) cui (în cizmărie). Vezi definitia »

PLIOPITÉC s. m. maimuță antropomorfă fosilă, cu caractere apropiate de cele ale gibonului actual. (< lat. pliopithecus) Vezi definitia »

bec (becuri), s. n. – Sferă de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice. Fr. bec „cioc”, bec de gaz „felinar”. Pentru expresia a cădea pe bec, care reproduce fr. tomber sur un bec de gaz, cf. Graur, BL, IV, 72. Vezi definitia »

ÎNDEMÂNÁTEC, -Ă adj. v. îndemânatic. Vezi definitia »