ALEATÓRIC, -Ă, aleatorici, -ce, adj. (Livr.; despre fenomene) Care se produce întâmplător, care este legat de hazard; stocastic. ♦ (Muz.) Care se bazează pe improvizație; care lasă execuția la inspirația interpretului [Pr.: -le-a-] – Aleator[iu] + suf. -ic. Vezi definitia »

AUTOCRÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de autocrație; cu puteri nelimitate; absolut. [Pron. a-u-. / cf. fr. autocratique, it. autocratico]. Vezi definitia »

INESTÉTIC, -Ă adj. care nu este estetic; urât, respingător. (< fr. inesthétique) Vezi definitia »

GIROSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la aplicațiile girostatului. [< fr. gyrostatique]. Vezi definitia »

ACATALÉCTIC adj. (despre versuri antice) cu unitățile metrice complete. (< fr. acatalectique) Vezi definitia »