GRĂMĂTÍC, grămătici, s. m. Secretar sau scriitor într-o cancelarie (domnească sau boierească). ♦ (Ir.) Lingvist; gramatician. – Din ngr. ghrammatikós. Vezi definitia »

ARMÓNIC, -Ă, armonici, -e, adj. Bazat pe principiile armoniei; armonios. ♦ (Substantivat, f. pl.) Sunete care însoțesc sunetul fundamental, dându-i un anumit timbru. – Fr. harmonique (lat. lit. harmonicus). Vezi definitia »

túlnic, túlnică, túlnici, túlnice, adj. (reg.) zăpăcit, aiurit. Vezi definitia »

HOLOÉDRIC, -Ă, adj. Referitor la holoedrie. [Pron. -lo-e-. / < fr. holoédrique] Vezi definitia »

TRIBRÁHIC, -Ă adj. (despre ritm) format din tribrahi. (< engl. tribrachic) Vezi definitia »