Definita cuvantului pară
PÁRĂ1 s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pară
FILOXÉRĂ s.f. Insectă care atacă rădăcina viței de vie; (p. ext.) boală cauzată viței de vie de această insectă. [< fr. phylloxéra, cf. gr. phyllon – frunză, xeros – uscat]. Vezi definitia »
PERGAMÚTĂ s. f. elem. bergamotă. Vezi definitia »
BEȘLEÁGĂ, beșlegi, s. m. Căpitan de beșlii. ♦ Fig. Om bătrân, ramolit, prost. [Var.: beșli-agá s. m.] – Din tc. beșli ağasi. Vezi definitia »
ANHIDRÍDĂ, anhidride, s. f. Combinație rezultată de obicei din deshidratarea unui acid și care, unindu-se cu apa, poate forma un acid. – Fr. anhydride (< gr.). Vezi definitia »
persoánă (persoáne), s. f. – Ființă umană, individ. Fr. personne. – Der. personaj (var. personagiu), s. m., din fr. personnage, var. din it. personaggio; personal, adj. (de persoană, al persoanei; s. n., tren de persoane), din fr. personnel; personalitate, s. f.; personifica, vb.; impersonal, adj., toate din fr. Vezi definitia »