CANIBALÍSM s.n. 1. Obicei al unor oameni sau animale de a-și mânca semenii; antropofagie. 2. (Fig.) Cruzime, sălbăticie, sete de sânge. [Cf. fr. cannibalisme]. Vezi definitia »

politropísm s.n. (biol.) Mare capacitate de adaptare. (< germ. Polytropismus) Vezi definitia »

ETERÍSM s. n. stare patologică provocată de absorbția de eter. (< fr. éthérisme) Vezi definitia »

EPIFENOMENALÍSM s. n. Concepție filosofică după care conștiința este un simplu epifenomen al proceselor neurofiziologice. – Din fr. épiphénoménalisme. Vezi definitia »

MAGNETÍSM s. n. 1. proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. ♦ ~ terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pământ; geomagnetism; ~ animal = pretins fluid care ar lucra asupra simțurilor și imaginației, producând diferite fenomene. ◊ (fig.) atracție; influență, fascinație. 2. ramură a fizicii care studiază fenomenele magnetice. (< fr. magnétisme, germ. Magnetismus) Vezi definitia »