DÁNIE, danii, s. f. (Înv.) Faptul de a dărui (avere, bani etc.); (concr.) dar², donație. ◊ Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărește în scris o donație. ◊ Expr. A face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva). – Din sl. danije. Vezi definitia »

PALEODENDROLOGÍE s. f. ramură a paleobotanicii care studiază plantele lemnoase fosile. (< fr. paléodendrologie) Vezi definitia »

dárie s. f. – Plantă erbacee (Pedicularia campestris, Pedicularia exaltata). Origine necunoscută. Vezi definitia »

FÚNCȚIE s.f. 1. Activitate dusă de cineva pentru a se achita de obligațiile impuse de serviciul pe care îl are; însărcinare, sarcină; slujbă. 2. Rol sintactic pe care îl îndeplinește un cuvânt în propoziție. ♦ (Log.) Operație care prin aplicare asupra unui argument îi conferă acestuia o valoare corespunzătoare. 3. Activitatea proprie a organelor unei ființe (animale sau vegetale). 4. Totalitatea proprietăților chimice comune ale unei substanțe organice, determinate de prezența aceluiași radical organic în moleculă. 5. (Mat.) Mărime variabilă care depinde de una sau de mai multe mărimi variabile. 6. A fi în funcție de... = a depinde de... [Var. funcțiune s.f. / cf. lat. functio, it. funzione, fr. fonction]. Vezi definitia »

ACROPATÍE s.f. (Med.) Afecțiune localizată la extremități. [Gen. -iei. / < fr. acropathie, cf. gr. akron – extremitate, pathos – boală]. Vezi definitia »