IODÍSM s. n. Intoxicație cu iod sau cu compuși ai iodului. – Din fr. iodisme. Vezi definitia »

ESICÁSM s.n. Doctrină mistică monahală care propaga descoperirea sensibilă a divinității cu ajutorul anumitor tehnici fiziologice și mintale de concentrare. [< it. esicasmo, cf. gr. hesychazein – a sta liniștit]. Vezi definitia »

PITIATÍSM, pitiatisme, s. n. (Med.) Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. pithiatisme. Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÍSM s.n. Concepție în psihologia structuralistă potrivit căreia în învățarea citirii și scrierii cuvintelor copilul prinde totul în forme întregi, în structuri; gestaltism. [Pron. -ți-o-. / cf. it. configurazionismo]. Vezi definitia »

ORGANODINAMÍSM s. n. ansamblu de teorii care consideră bolile mintale ca manifestări regresive, legate de un deficit de energie condiționat de tulburări organice. (< organo- + dinamism) Vezi definitia »