PROVINCIALÍSM, provincialisme, s. n. 1. Cuvânt, expresie, locuțiune specifică unei provincii, care nu aparține limbii literare; p. ext. rostire caracteristică unei provincii; regionalism. 2. Atitudine, comportare etc. specifică unui provincial (1). [Pr.: -ci-a-. – Var.: (înv.) provințialísm s. n.] – Din fr. provincialisme. Vezi definitia »

BABÍSM (‹ Bab) s. n. Doctrină religioasă vizînd reformarea islamismului într-un sens liberal, întemeiată de Mirza Ali Muhammad (1820-1850), care s-a proclamat Bab, adică „Poartă” conducînd la cunoșaterea adevărului divin. Guvernul persan a interzis b., Bab însuși fiind arestat și executat. Vezi definitia »

PEISAGÍSM s. n. arta peisajului. (< fr. paysagisme) Vezi definitia »

CRITICÍSM s.n. 1. Denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând „critica cunoașterii” drept condiție prealabilă a oricărei cercetări filozofice. 2. Doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv. ♦ Critică fără discernământ, exagerată sau chiar rău intenționată. [< fr. criticisme]. Vezi definitia »

MACHIAVELÍSM s. n. 1. sistemul politic al lui Machiavelli. 2. (fig.) conduită lipsită de scrupule; rea-credință, perfidie, viclenie. (< fr. machiavélisme, it. machiavellismo) Vezi definitia »