URTICÁNT, -Ă adj. (Rar) Care urzică; urzicător, usturător. [< fr. urticant]. Vezi definitia »

PRECEDÉNT, -Ă I. adj. premergător, anterior. II. s. n. fapt, caz anterior care servește ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile următoare similare; precedență. ♦ fără ~ = nemaiîntâlnit, nemaipomenit, extraordinar; unic. (< fr. précédent, lat. praecedens) Vezi definitia »

CORIGÉNT, -Ă adj., s.m. și f. (Elev) care nu a obținut notă de trecere la unele materii, la care urmează să dea un nou examen pentru a putea promova. [Var. corijent, -ă adj., s.m.f. / < lat. corrigens]. Vezi definitia »

IMPENITÉNT, -Ă adj. (Rar) Nepocăit; care persistă în greșeală. [< fr. impénitent]. Vezi definitia »

HIDROIZOLÁNT s. m. izolant hidraulic. (< fr. hydroisolant) Vezi definitia »