príspă (príspe), s. f. – Un fel de terasă îngustă de-a lungul fațadei caselor țărănești. Sl. (bg.) prisŭpa „terasament”, cf. bg. prĕspa „avalanșă”, ceh. pŕispa „dună” (Cihac, II, 213; Tiktin; Conev 80). Vezi definitia »

chíceră (-re), s. f. – Vîrf, culme, pisc. Origine necunoscută. Drăganu, Dacor., I, 117, îl pune în legătură cu alb. kikërë „culme” și îl consideră anterior celor romanice. După Capidan, Raporturile, 231, din rom. provine bg. kicer. Vezi definitia »

buleoarcă s. f. sg. vin de calitate inferioară; poșircă. Vezi definitia »

PUDRIÉRĂ s.f. Cutioară în care se ține pudra. [Pron. -dri-e-. / < fr. poudrière]. Vezi definitia »

moarte albă expr. (pub., eufem.) 1. denumire generică dată stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante. Vezi definitia »