ANTRACÉN s. m. hidrocarbură aromatică, substanță cristalizată, care se prepară prin distilarea gudroanelor de huilă. (< fr. anthracène) Vezi definitia »

AMFICARPOGÉN, -Ă adj. care produce fructe pe sol, dar cu maturație subterană. (< fr. amphicarpogène) Vezi definitia »

DURAMÉN s. n. partea centrală a trunchiului unui arbore, cu o densitate mai mare decât alburnul. (< fr., lat. duramen) Vezi definitia »

ANOFELOGÉN, -Ă, anofelogeni, -e, adj. (Despre terenuri, bălți etc.) Care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. – Din fr. anophelogène. Vezi definitia »

TEN s.n. Culoarea și calitatea pielii obrazului. ♦ Fond de ten = substanță grasă, colorată, folosită ca fard. [Pl. -nuri. / < fr. teint]. Vezi definitia »