CONSTÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi constant; statornicie; perseverență. – Din fr. constance, lat. constantia. Vezi definitia »

ABSÍDĂ, abside, s. f. Nișă semicirculară sau poligonală care închidea nava centrală a unei bazilici romane. ♦ Încăpere semicirculară destinată altarului în bazilicile creștine. – Din fr. abside, lat. absida. Vezi definitia »

SPONDILARTRÓZĂ s.f. (Med.) Artroză a vertebrelor și a articulațiilor. [< fr. spondylarthrose]. Vezi definitia »

MASÉZĂ s. f. femeie care practică masajul. (< fr. masseuse) Vezi definitia »

SPOROFÍLĂ s. f. frunză pe care se formează sporangele. (< fr. sporophylle) Vezi definitia »