PLATINÍT, platinituri, s. n. Aliaj de fier cu nichel, din care se fac legăturile la electrozii becurilor electrice. – Fr. platinite. Vezi definitia »

ÎNVĂLMĂȘÍT, -Ă, învălmășiți, -te, adj. 1. Aruncat de-a valma, în dezordine, îngrămădit, îmbulzit. 2. Fig. Zăpăcit, încurcat, tulburat; dezorientat, confuz. [Var.: învălmășát, -ă adj.] – V. învălmăși. Vezi definitia »

NEDESTĂINUÍT adj. v. GHIMPE (I. 1.). Fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante; spin¹. ◊ Expr. A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui). [DEX '98] Vezi definitia »

MIOCÍT s.n. (Biol.) Celulă musculară. [Pron. mi-o-. / < fr. myocyte, cf. gr. mys – mușchi, kytos – celulă]. Vezi definitia »

GĂURÍT¹ s. n. Găurire. [Pr.: gă-u-] – V. găuri. Vezi definitia »