soroácă (-áce), s. f. – 1. Punct. – 2. Vers (în Biblie). Sl. sroka (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

GEOMORFOGENÉZĂ s.f. Naștere a formelor de relief ale suprafeței terestre. [< fr. géomorphogenèse]. Vezi definitia »

ANAGENÉZĂ s.f. Regenerare a țesuturilor vii, distruse accidental. [< fr. anagenèse, cf. gr. anagenesis – regenerare]. Vezi definitia »

LICÉNȚĂ s.f. 1. (În trecut) Titlu obținut în urma unui examen special susținut la terminarea studiilor superioare, prin care se dobândea dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor; examen de licență; (p. ext.) diplomă care atestă acest titlu. 2. Purtare care întrece limitele bunei-cuviințe. 3. (Rar) Învoire, permisiune. ◊ Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale de pronunțare și de scriere corectă a cuvintelor pentru a învinge o dificultate de versificație. 4. Contract de cedare a drepturilor de exploatare a unei invenții. ♦ (Ieșit din uz) Autorizație pentru exercitarea unui anumit comerț, a unei anumite industrii sau pentru a importa și exporta mărfuri, dată de stat unui particular. [< fr. licence, it. licenza, lat. licentia]. Vezi definitia »

BÚRSĂ¹, burse, s. f. Alocație bănească (lunară) acordată de stat, de o instituție etc. unui elev sau unui student, pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul studiilor; întreținere gratuită acordată de stat, de o instituție etc. unui elev sau unui student stipendiu. – Din fr. bourse. Vezi definitia »