POLEÍT², -Ă, poleiți, -te, adj. Acoperit cu un strat subțire de metal (prețios) sau cu un praf de bronz; făcut să strălucească. ♦ Fig. Învăluit într-o lumină strălucitoare (aurie sau argintie). – V. polei². Vezi definitia »

ȚURLUÍT s. n. v. țârlâit. Vezi definitia »

FĂCĂLUÍT², -Ă, făcăluiți, -te, adj. (Reg.; despre unele legume fierte) Zdrobit, frecat, făcut piure. – V. făcălui. Vezi definitia »

cișít (-turi), s. n. – 1. Sortiment. – 2. Vînzare. – 3. Abundență. Tc. cisit „mostră” (Șeineanu, II, 134). Vezi definitia »

PRĂJÍT², -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji. Vezi definitia »