RADIOTELEFÓN, radiotelefoane, s. n. Aparat portabil de emisiune-recepție, folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphone. Vezi definitia »

TIMPANÓN, timpanoane, s. n. Instrument muzical folosit în sec. XVI-XVIII, alcătuit dintr-o cutie de rezonanță în formă de trapez, deasupra căreia erau întinse coarde de metal puse în vibrație cu două ciocănele. – Din fr. tympanon. Vezi definitia »

LAMPIÓN s. n. felinar de hârtie colorată, folosit la serbări pentru iluminat; lanternă venețiană. (< fr. lampion) Vezi definitia »

RUMBATRÓN s. n. tub electronic folosit în dispozitivele de producere a curenților de foarte înaltă frecvență. (< fr. rhumbatron) Vezi definitia »

creión (creioáne), s. n. – Ustensilă pentru scris. Fr. crayon. – Der. creiona, vb., din fr. crayonner. Vezi definitia »