ULTIMOGENITÚRĂ s. f. regim al unor societăți în care ultimul născut dintre frați are drept de moștenire. (< fr. ultimogéniture) Vezi definitia »

doctrină ce se opune interferenței guvernamentale în procesele economice, care sunt reduse la minimul necesar menținerii păcii și drepturilor de proprietate. Vezi definitia »

SILÍCULĂ, silicule, s. f. Tip de fruct uscat dehiscent al unor plante crucifere, asemănător cu silicva, dar mai scurt și cu un fals perete despărțitor în interior. – Din fr. silicule. Vezi definitia »

APOFTÉGMĂ s.f. Maximă, sentință, adagiu. [< fr. apophtegme, gr. apophthegma]. Vezi definitia »

-BÁTĂ elem. bati-. Vezi definitia »