văleáncă (rar) s. f., g.-d. art. văléncei; pl. vălénce Vezi definitia »

GLÉNĂ s. f. cavitate articulară puțin adâncă a unui os. (< fr. glène) Vezi definitia »

țivlícă, țivlíci, s.f. (reg.) fluier din coajă de salcie. Vezi definitia »

DOBROGEÁNCĂ, dobrogence, s. f. Femeie care face parte din populația Dobrogei sau este originară de acolo. – Dobrogean + suf. -că. Vezi definitia »

muselínă (muselíne), s. f. – Țesătură fină din bumbac, lînă sau mătase. Fr. mouselline, din tc. mosuli, de la Mosul, de unde și dubletul mosul (var. mosul) s. n. (înv., muselină), cf. Șeineanu, III, 87; Lokotsch 1484. Vezi definitia »