NEOLÍTIC, -Ă, neolitici, -ce, adj. 1. S. n. Perioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei; epoca pietrei lustruite. 2. Adj. Care aparține neoliticului (1), care se referă la neolitic. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néolithique. Vezi definitia »

EOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) epoca pietrei cioplite. (< fr. éolithique) Vezi definitia »

FEROELÉCTRIC, -Ă adj. Referitor la feroelectricitate. [< fr. ferro-électrique]. Vezi definitia »

ANTISPASMÓDIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) care combate spasmele; antispasmatic, antispastic. [< fr. antispasmodique, cf. lat. anti – contra, gr. spasmos – convulsie]. Vezi definitia »

SPONDÁIC, -Ă adj. (Despre hexametri) Care are al cincilea picior compus dintr-un spondeu. [Pron. -da-ic. / cf. fr. spondaïque]. Vezi definitia »