înspăimântătúră s.f. (înv.) 1. înspăimântare, spaimă. 2. boală provenită din spaimă. Vezi definitia »

puietúră s.f. (înv.; cu sens colectiv) mulțime de copii, de odrasle, de urmași. Vezi definitia »

ANCOLÚRĂ s.f. (Liv.) Gîtul calului. [Pron. -liu. / < fr. encolure]. Vezi definitia »

CETOACIDÓZĂ s.f. Stare patologică a organismului, caracterizată prin scăderea rezervei alcaline a sângelui ca urmare a acumulării de acetonă. [Pron. -to-a-. / < fr. cétoacidose]. Vezi definitia »

CÁHLĂ, cahle, s. f. (Reg.) 1. Coșul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor țărănești. 2. Placă de teracotă sau de faianță pentru sobe. – Ucr. kahlja. Vezi definitia »