APARÉNȚĂ s.f. Ceea ce pare pe din afară ; înfățișare, manifestare exterioară evidentă a lucrurilor. ◊ În aparență = judecând după exterior ; a salva aparențele = a da (unui lucru, unei situații) o înfățișare care să ascundă o defecțiune internă. [Var. (înv.) aparință s.f. / cf. fr. apparence, it. apparenza, lat. t. apparentia]. Vezi definitia »

nárbă, nárbe, s.f. (reg.) cicatrice. Vezi definitia »

DATAGRÁMĂ, datagrame, s. f. Mesaj independent trimis printr-o rețea de calculatoare de tip IP, fără a garanta sosirea, momentul sosirii și conținut său. (din engl. datagram) Vezi definitia »

ráță (ráțe), s. f. – Pasăre inotătoare cu ciocul lat și turtit. – Mr. rosă. Sl. (sb., slov. raca, bg. rĕca, sb. race), cf. alb. rosë (› mr.) mag. réce (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 310; Conev 54). Der. din dacă (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, II, 16) sau din alb. (Philippide, II, 730) este improbabilă. – Der. rățoi, s. m. (masculul raței); rățoi, vb. refl. (a se răsti la cineva, a ridica vocea; a se făli, a face pe); rățoială, s. f. (umflare în pene, lăudăroșenie). Vezi definitia »

TETRAPARÉZĂ s. f. diminuare a forței musculare la cele patru membre. (< fr. tétraparesse) Vezi definitia »