ciriúș, ciriúșe, s.n. (reg.) loc lung cu gheață pe care se dau copiii iarna; dădăuș, ghețuș, glenci, cicioancă, săniuș, derdeluș. Vezi definitia »

odobáș, -ă, odobáși, s.m. (înv.) șef de companie; căpitan. Vezi definitia »

cioncáș, cioncáșe, s.n. (reg.) poiană mică. Vezi definitia »

ocoș, -ă, ocoși, -e adj. (iron., reg.) 1. prost, nerod. 2. încăpățânat. Vezi definitia »

OCOLÍȘ, ocolișuri, s. n. 1. Ocol (1), înconjur. ♦ Fig. Divagație. ◊ Loc. adv. Cu ocolișuri = pe ocolite, vag, indirect. Fără ocoliș (sau ocolișuri) = direct, pe față. 2. (Înv.) Perimetru, circumferință. – Ocol + suf. -iș. Vezi definitia »