TĂCIUNÁȘ, tăciunași, s. m. Diminutiv a lui tăciune. – Tăciune + suf. -aș. Vezi definitia »

CANÍȘ s. m. Specie de câini cu părul creț. – Din fr. caniche. Vezi definitia »

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche. Vezi definitia »

făráș (făráșe), s. n. – Obiect casnic în care se strînge cu mătura gunoiul. – Mr. fărașe, megl. frașă. Tc. faraș (Șeineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. φαρασι, bg. faraš. Vezi definitia »

heríș adv. (reg., înv.) numai, hepsă, safit. Vezi definitia »