nomotesíe s.f. (înv.) legiferare. Vezi definitia »

ABSÓRBȚIE, absorbții, s. f. 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanță oarecare. ♦ Micșorare sau anulare a intensității unei radiații care cade pe un corp. ♦ Fenomen optic caracteristic lentilelor ochelarilor de vedere de a reține, filtra etc. razele de lumină care dăunează ochiului. 2. Proces de pătrundere a apei, a substanțelor minerale și organice, precum și a gazelor în celulele organismului. ◊ Absorbție intestinală = pătrunderea în sânge și în limfă a produșilor rezultați din digestia alimentelor. 3. Încrucișare repetată a unei rase perfecționate cu una ameliorată în scopul îmbunătățirii radicale a acesteia. [Var.: absorbțiúne s. f.] – Din fr. absorption, lat. absorptio, -onis. Vezi definitia »

ANAGOGÍE s.f. 1. (Lit.) Figură de retorică prin care se trece de la particular la general. 2. Elevație către lucrurile spirituale; (spec.) interpretare mistică a Scripturii. [Gen. -iei. / < fr. anagogie, cf. lat., gr. anagoge]. Vezi definitia »

VIGÓNIE s.f. 1. Specie de rumegătoare asemănătoare caprei, originară din America de Sud. ♦ Lâna acestui animal. 2. Fir textil obținut din fibre scurte de bumbac sau din deșeuri de bumbac. [Gen. -iei. / < fr. vigogne, cf. sp. vicuña]. Vezi definitia »

ERITROPATÍE s. f. denumire generică dată bolilor globulelor roșii. (< fr. érythropathie) Vezi definitia »