DEJECTÁ, dejectéz, vb. I. Tranz. (Rar) A evacua dejecții. – Din dejecție. Vezi definitia »

COMPLECTÁ vb. I. v. completa. Vezi definitia »

AJUTÁ, ajút, vb. I. 1. Tranz. A da cuiva ajutor. ◊ Expr. A-l ajuta (pe cineva) puterea (sau capul, mintea, etc.) = a avea capacitatea fizică sau intelectuală de a face un anumit lucru. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva ca ajutor. 2. Intranz. A fi de folos; a sluji. ◊ Expr. Doamne-ajută = a) formulă de invocare a divinității, folosită de către cei credincioși la începutul unei acțiuni; b) (substantivat) spor, mers bun al treburilor; c) (substantivat, ir.) lovitură. (Loc. adj.) (Mai) de doamne-ajută = (mai) de seamă, de oarecare valoare. – Lat. adjutare. Vezi definitia »

CULBUTÁ vb. I. tr. (Mine) A răsturna vagonetul cu ajutorul culbutorului (1) pentru descărcarea materialului. [< fr. culbuter]. Vezi definitia »

DECRETÁ vb. I. tr. A da un decret; a hotărî prin decret. ♦ (Fig.) A declara sentențios ceva. [< fr. décréter]. Vezi definitia »