mută, mute s. f. (peior.) femeie proastă, nătângă. Vezi definitia »

EMFITEÓZĂ s.f. Contract pe termen lung cu drept de ipotecă pe proprietatea închiriată sau arendată. [Pron. -te-o-. / < fr. emphytéose, cf. lat., gr. emphyteusis]. Vezi definitia »

IMPOSTÚRĂ, imposturi, s. f. Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie. – Din fr. imposture, lat. impostura. Vezi definitia »

ASCÉTICĂ s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viața și operele marilor asceți creștini. – Fr. ascétique (< gr.). Vezi definitia »

VÉRGĂ s.f. (Mar.) Bară așezată perpendicular pe catarg pentru susținerea pânzelor. [Pl. -gi, -ge. / < it. verga, cf. fr. vergue]. Vezi definitia »