Definita cuvantului conveniență
CONVENIÉNȚĂ, conveniențe, s. f. (Mai ales la pl.) Regulă de purtare impusă de o anumită societate; uzanță. ◊ Loc. adj. De conveniență = făcut numai pentru a respecta anumite forme sociale, anumite interese; de formă. ♦ Căsătorie de conveniență = căsătorie la care se ține seama numai de interese materiale și familiale. [Pr.: -ni-en-] – Din it. convenienza.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conveniență
GHEORGHIÁNCĂ, gheorghiénce, s.f. Femeie născută și crescută în municipiul Sfântu(l) Gheorghe (din județul Covasna). ♦ Locuitoare din municipiul Sfântu(l) Gheorghe. (gheorghian + suf. -că) Vezi definitia »
COLEDOCOLITIÁZĂ s. f. prezența de calculi în canalul coledoc. (< fr. cholédocholithiase) Vezi definitia »
RESÚRSĂ s.f. 1. (Mai ales la pl.) Rezerve, surse de mijloace; posibilități. 2. Evoluție de redresare a unui avion, efectuată după un picaj pentru a reveni în zbor orizontal. [< fr. ressource]. Vezi definitia »
GLOÁBĂ, gloabe, s. f. 1. Cal slab, prăpădit (și bătrân); mârțoagă. 2. Amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârșirii unor delicte sau crime. ♦ Taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces. – Din sl. globa. Vezi definitia »
ciupeală, ciupeli s. f. 1. profit mărunt. 2. beție. Vezi definitia »