scobár, scobáre, s.n. (reg.) 1. unealtă formată dintr-un cilindru tăios de oțel, fixat pe un mâner de lemn, folosită în dogărie, pentru curățirea și netezirea interiorului vaselor mici de lemn; zgârci. 2. capră de lemn folosită la executarea ulucelor, în industria țărănească. Vezi definitia »

TRINITÁR, -Ă adj., s. m. f. (adept) al trinității. ◊ trinitarian. (< fr. trinitaire) Vezi definitia »

GENICULÁR, -Ă adj. De la genunchi, al articulației genunchiului. [Cf. lat. geniculum – genunchi]. Vezi definitia »

EPISTOLÁR, -Ă, epistolari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Privitor la modul, la arta de a scrie scrisori; scris, compus în formă de scrisoare. 2. S. n. Colecție de scrisori (publicate). – Din fr. épistolaire, lat. epistolaris. Vezi definitia »

BERÁR, berari, s. m. (Ieșit din uz) Fabricant sau negustor de bere. – Din bere + suf. -ar. Vezi definitia »