Definita cuvantului vechime
VECHÍME s. f. 1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multă vreme; însușirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ♦ Numărul de ani pe care cineva i-a prestat într-o slujbă, într-o funcție. 2. Vreme de demult, timpuri îndepărtate; antichitate, vechie. – Vechi + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vechime
OSTĂȘÍME s. f. (Rar) Mulțime de ostași, armată; soldățime. – Ostaș + suf. -ime. Vezi definitia »
NOBILÍME s.f. Totalitatea nobililor; boierime. [< nobil + -ime]. Vezi definitia »
OFIȚERÍME s. f. (Cu sens colectiv) Corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri (I 1); totalitatea ofițerilor. – Ofițer + suf. -ime. Vezi definitia »
multime definita prin intentia altcuiva Vezi definitia »
OPTÍME, optimi, s. f. A opta parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. ♦ Notă muzicală valorând a opta parte dintr-o notă întreagă. – Opt + suf. -ime. Vezi definitia »