ECOGRÁMĂ, ecograme, s. f. (Med.) Diagramă obținută la ecograf. – Din fr. échogramme, engl. echogram. Vezi definitia »

a avea vocea groasă expr. (prst. – d. femei) a practica felația Vezi definitia »

PIPĂRĂTÚRĂ, pipărături, s. f. (Rar) Mâncare piperată, picantă. – Pipăra + suf. -ătură. Vezi definitia »

CIACÓNĂ CIA-/ s. f. 1. vechi dans spaniol cu mișcare lentă; melodia corespunzătoare. 2. piesă instrumentală cu variațiuni polifonice asemănătoare passacagliei. (< it. ciaccona) Vezi definitia »

páșă (-și), s. m. – Titlu dat în Imperiul Otoman unor înalți funcționari. – Var. pașă, înv. pașa, pl. pașale. Mr. pășe, pașă, megl. pașă. Tc. pașa, pl. pașalar (Șeineanu, II, 285; Lokotsch 1640), cf. ngr. πασιά, πασᾶς, alb., bg., sb. paša, it. pasciá, fr. pacha, sp. bajá. – Der. pașalîc, s. n. (provincie guvernată de pașă), din tc. pașalik, cf. ngr. πασαλίϰι; pășie, s. f. (demnitate de pașă); pășoaie, s. f. (nevastă de pașă). – Cf. bulibașe, delibașe. Vezi definitia »